Sarcina nu ar trebui sa insemne o perioada de abstinenta sexuala. Dimpotriva, pentru a se simþi confortabil transfigurata in noua ipostaza a feminitatii sale, gravida simte adesea nevoia de intimitate, inclusiv sexuala, ca pe un factor de coeziune a cuplului intr-un moment dificil, de rascruce. Liantul sexualitatii impartasite ii ajuta pe parteneri sa depaseasca presiunea psihica tipica oricarei stari de tranzitie intre roluri (de la partener/sot la tata, respectiv de la partenera/sotie la mama). Prin comunicare, empatie si solidaritate reconfirmata, dorintele partenerilor de cuplu se pot sincroniza ºi se pot realiza la unison.
Oscilatiile libidinale la femeia însarcinata sunt expresia fireasca a modificarilor fiziologice si psihice care au loc in organismul si in cadrul ego-ului sau, insa specialistii recomanda ca viata sexuala sa-si urmeze, pe cat posibil, cursul normal, ea nu dauneaza cu nimic fatului, iar parintilor le este chiar benefica, corelata fiind cu alte manifestari de atasament mutual si cu inventivitatea sporita manifestata in expresivitatea psihosexuala, de la atingeri si pozitii noi experimentate, pana la alegerea momentului optim pentru ambii parteneri.
Totusi, disfunctiile sexuale sunt prezente la femeile gravide: inhibitia sexuala prin frigiditate sau, din contra, nimfomania sau, oricum, exacerbarea apetitului sexual (favorizata si de cauze organice: intensificarea vascularizarii si presiunea exercitata de uter in zona pelviana). Aceste tendinte sunt contracarate prin comunicarea si exprimarea afectiunii in relatia dintre parteneri. Desigur, trebuie consultat un medic in caz ca apar probleme in plan sexual sau in stadiile avansate ale sarcinii: mai ales in ultimul trimestru.
